El.

El el o persoana simpla,cu defecte,defecte care mă fac sa îl iubesc mai mult.Pur si simplu îţi ador ochii ,parul,chipul,tot.
Cand fumează si cand rupe filtrul ţigărilor,cand fumul ia formele imaginatiei mele,cand uita de tot,iar semintele,cărţile,ţigările si prietenii devin totul.Totul pare asa simplu,frumos,dar nu e.Viaţa nu e chiar asa,defapt,nu e asa deloc.
Sincer,cand eram mica ceea ce iubeam erau papusile,hainele si statul pe afara,iar acum iubesc clipele de fericire,muzica,prietenii si pe el.Înainte totul era frumos,perfect,dar acum nu.Acum trebuie sa lupti pentru ce ai.Nimic nu e gratis.Un zambet poate valora mult dacă e din suflet,o lacrimă semnifica o infinitate de lucruri.
Încerc sa.mi schiţez si sa.mi colorez propria viaţa.Are vreun rost?
Am încercat si nimic.Acum pleci... .Cum o sa fie în continuare?
Îmi simt lacrimile curgand pe obraz,mă stresez crezand ca mai pot face ceva,cu toate ca ceva îmi spune ca nu are niciun rost sa continui.
Stupid..

I.m sorry for this repeated question 'why'.

Am crezut ca va fi simplu,ca vom fi împreuna si gata.Dar nu.Eu te iubesc,iar tu?Eu ce rezolv ca te iubesc?Nimic.Sufar ca proasta si ţie nu îţi pasa.Te iubesc enorm de mult.Îi iubesc defectele,obiceiurile,personalitatea,glumele,totul.

Si chiar il iubesc,fiindcă nu m.am îndrăgostit de fizicul lui,ci de persoana lui.

Sunt o fraiera ca visez in continuare.De ce atatea sperante?

Vreau sa spun ca nu regret nimic de pana acum.Am fost eu si sunt in continuare.

Mie de ce imi pasa?De ce nu te uit?De ce nu sunt fericita?De ce nu pot sa te uit?

Nu stiu daca totul se intampla cu un motiv si daca va veni si timpul cand vom fi impreuna,dar pana cand?

Si de ce nu sunt fericita cand am prietenii si familia alaturi?De ce a trebuit sa ma intristezi?

Urasc sa ma gandesc la tine, imi reapar in minte momentele petrecute cu tine,am fluturi in stomac,am o stare naspa.De ce?

De ce atatea întrebări?

De ce?

Nimic.

Era noapte/.Ea stătea întinsă în pat si asculta muzica care o făcea sa se gandeasca la el,oricum,asta făcea în fiecare zi.Se gandea la el fără niciun rost,ştiind ca nu o sa fie împreuna cu el, adică ea era mult prea diferită pentru el din punctul de vedere al prietenilor lor.

Cea mai naspa chestie era ca tinea prea mult la el .Privirea lui ii ramasese întipărita în minte.Nimic nu o făcea sa.l uite.Nici fumul de ţigără care uneori o facea sa uite de unele chestii nu mai avea rolul lui.

Iar acum?

Acum de ce nu mai exista iluziile?S.au năruit si ele?!...

.

Întru.un om poţi avea cea mai multă încredere,nu?Dar dacă el îţi schimba părerea dintr.o data si te simţi trădat?Cum te simţi?Oribil,logic.
Încrederea se castiga greu,dar se pierde repede.Oamenii au cea mai mare încredere în cel mai bun prieten,si familie.Familia cu siguranţa nu te trădează,iar prietenul,dacă ştii cum sa.l alegi,nici el nu te trădează.Defapt,în viaţa,pierzi si castigi.Castigi încredere,prieteni,bani,pierzi incredere,prieteni,bani... .În viaţa apar si dispar persoane fara sa.ti dai seama.Apar persoane care te fac sa crezi ca sunt prieteni cu tine,dar nu e asa si tot cum au apărut in viaţa ta,asa si dispar.Banii?Banii ii castigi prin munca si îi pierzi de obicei pe nişte tampenii.
Am cam deviat de la subiect.Chestia naspa e ca uneori,nu stii cum sa reacţionezi,siiiiiiiiii poţi face ceva ce vei regreta.

Aparente.

Majoritatea oamenilor pun preţ pe aparenţe,nu?Adică ,nimănui nu.i mai pasa de interiorul sufletului ci doar de aparenţe.

Contează numai aspectul fizic si atat.Acum,fizicul inseamna totul,nu conteaza dacă eşti prost.Te miri cand vezi toate cretinele la televizor si abia scot cateva cuvinte din gura,fără înţeles.Foarte tare!