El.

El el o persoana simpla,cu defecte,defecte care mă fac sa îl iubesc mai mult.Pur si simplu îţi ador ochii ,parul,chipul,tot.
Cand fumează si cand rupe filtrul ţigărilor,cand fumul ia formele imaginatiei mele,cand uita de tot,iar semintele,cărţile,ţigările si prietenii devin totul.Totul pare asa simplu,frumos,dar nu e.Viaţa nu e chiar asa,defapt,nu e asa deloc.
Sincer,cand eram mica ceea ce iubeam erau papusile,hainele si statul pe afara,iar acum iubesc clipele de fericire,muzica,prietenii si pe el.Înainte totul era frumos,perfect,dar acum nu.Acum trebuie sa lupti pentru ce ai.Nimic nu e gratis.Un zambet poate valora mult dacă e din suflet,o lacrimă semnifica o infinitate de lucruri.
Încerc sa.mi schiţez si sa.mi colorez propria viaţa.Are vreun rost?
Am încercat si nimic.Acum pleci... .Cum o sa fie în continuare?
Îmi simt lacrimile curgand pe obraz,mă stresez crezand ca mai pot face ceva,cu toate ca ceva îmi spune ca nu are niciun rost sa continui.
Stupid..